Skincare in Alaptare. True or False?

Disclaimer: Nu sunt medic sau specialist în domeniu. Articolul prezentat este bazat pe experiența proprie și a studiului individual. Nu îndemn pe nimeni să facă ceva anume, fiecare individ își trage concluziile personale și este responsabil pentru acțiunile sale ulterioare. Akjbeauty.com nu are compentențe pentru a prescrie sau oferi tratamente.

Mă gândesc dacă să scriu acest articol de vreun an și tot am amânat. De data asta nu din lipsa timpului, ci din cauza subiectului sensibil. Subiectele sensibile de obicei îți aduc pe lângă aprecieri și dușmani, oameni vehemenți în convingerile lor.

Cum am ajuns să descopăr că de fapt produsele ce sunt listate ca fiind interzise în alăptare sunt de fapt sigure?

Vă fac o mică introducere.

În momentul de față am 30 de ani și sunt posesoarea unui ten mixt acneic. Toată viața mea, începând de la pubertate am avut probleme cu acneea în toate formele ei. Pe scurt am vizitat mulți dermatologi, am încercat toate gamele de dermatocosmetice, cosmetice de supermarket, naturiste, tratamente preparate în casă, tratamente cosmetice, antibiotice, anticoncepționale, acizi exfoliați și toți activii, Roacutanne. Ați crede că încercând tot ce am enumerat mai sus, cumva aș fi găsit soluția salvatoare. Ei bine, nu tocmai. Chiar dacă acum folosesc tot produse din categoriile enumerate mai devreme, atunci nu au funcționat din mai multe motive: lipsa protecției solare, lipsa hidratării și a unei rutine corespunzătoare, folosirea incorectă.

Am fost foarte frustrată pe medicii dermatologi pentru că mereu recidiva și nu înțelegeam de ce eu, de ce nu am și eu o poveste de succes ca în poveștile before & after de pe internet. Mi-a luat ceva timp să înțeleg că dermatologia are o ramură numită cosmetologie pe care puțini medici dermatologi o aprofundează. Adică, ei știu că pot trata acneea spre exemplu cu peroxid de benzoil, dar pielea se sensibilizează și are nevoie de extra hidratare și protecție solară aplicată religios. Da, am pățit să mi se prescrie substanțe puternice contra acneei, chiar și isotretinoin oral, fără mențiunea de a purta spf, doar să nu fac plajă.

Ultimul medic dermatolog la care am fost mi-a zis că acneea mea se va potoli după ce voi naște un copil. A realizat ca acneea ramasă era hormonală din cauza PCOS și a avut dreptate. Tenul s-a curățat foarte frumos în sarcină, dar a ținut până la aproximativ 6 luni după naștere când a început din nou să erupă. Deja la momentul acela, prin studiu personal știam să am rutină corectă pentru nevoile tenului meu și de ce produse/substanțe/ activi am nevoie pentru a ține acneea sub control.

Singura problemă era că alăptam și mă limitam la substanțe ”light” care nu erau suficiente pentru problemele mele. Între timp acneea prinsese avânt și realizam cât aveam de tras. Doar posesorii de acnee pot înțelege că fiecare coș apărut înseamnă o nouă pată pigmentară apărută, o nouă cicatrice, o nouă durere, o nouă dezamăgire și pentru fiecare dintre ele ai de tras minim 3 luni într-un caz fericit pentru ai de muncă să faci să dispară și urmele și de cele mai multe ori durează peste 3 luni. Toată chestia asta înmulțită exponențial rezultă într-un semnal de alarmă că ceva trebuie făcut. Dacă așteptam până înțarc ar fi fost dezastru, știam că nu voi reuși cu tratamente acasă să fac tenul să își revină, deci o căruță de bani prin cabinete dermatologice.

Așa am început să fac research personal dacă într-adevăr toate aceste substanțe sunt bau bau în ALĂPTARE. Atenție da, ALĂPTARE NU SARCINĂ. Sunt total diferite ca impact asupra copilului, iar ce voi enumera mai jos sunt interzise în sarcină.

Cred că toate mamele știu sau ar trebuie să știe de http://www.e-lactancia.org/ . Site-ul se ocupă strict de siguranța produselor folosite în alăptare și toate publicațiile sunt susținute prin dovezi medicale puse la dispoziție pentru fiecare articol. Menționez că am verificat informațiile prezentate și cu persoane acredidate, farmaciști absolvenți de UMF, medici, consultanți în alăpatare.

Știți că vă spuneam mai sus despre medicii dermatologi ce nu au aprofundat cosmetologia. Așa se întâmplă și cu alăptarea. Nu susțin în niciun caz că toți medicii sau personalul pe care l-ați întâlnit nu au aceste cunoștințe, ci că unii au ales să nu aprofundeze, să se specializeze pe această ramură și se rezumă la a prescrie în baza prospectelor producătorului.

Menționăm un pic și aspectul prospectelor. Este o mare diferență când un producător nu recomandă un medicament în alăptare pentru că a făcut teste și a ajuns la această concluzie prin studiu și atunci când nu recomandă pentru că nu are deloc date despre impactul asupra alaptării și a transferului de substanță către copil și preferă să nu îl recomande pentru că nu poate oferi date, negru pe alb despre impact și preferă să se spele pe mâini de eventuale reclamații fondate sau nefondate.

Acidul Salicilic

Acidul salicilic este sigur în alăptare atunci când este folosit topic, adică aplicat pe piele. De menționat că

-nu trebuie aplicat pe porțiuni mari de piele, deci doar pe ten e sigur.

-nu trebuie aplicat zilnic.

-grijă ca bebe sa nu pună gura pe porțiunea de piele ce are acid salicilic aplicat sau să ajungă pe sân.

-nu au fost cazuri de sindrom Reye raportat la copii prin ingestia de lalpte matern.

http://www.e-lactancia.org/breastfeeding/salicylic-acid/product/

La sfârșitul paginii în dreapta jos, aveți și referințele medicale ce susțin siguranța substanței.

Antibiotice

Sunt o mulțime de antibiotice sigure în alaptare, până și Augmentin este sigur. Se pot verifica ușor pe site dacă antibioticul folosit pentru tratarea acneei sau a altei afecțiuni a pielii este sigur sau nu.

Peroxid de benzoil

Aplicat topic, peroxidul de benzoil este absorbit doar în cantitate de 5% în piele și este eliminat prin urină după ce a fost transformat în acid benzoic. Nu sunt date despre absorbția acestuia în laptele matern. Ca măsură de siguranță, nu va fi aplicat în zona pieptului/sânilor, grijă ca bebe să nu pună gurița pe pielea tratată cu PB.

http://www.e-lactancia.org/breastfeeding/benzoyl-peroxide/product/

La sfârșitul paginii în dreapta jos, aveți și referințele medicale ce susțin siguranța substanței.

Adapalena

Se pare că această substanță nu este de fapt absorbită de piele și acționează local. Nu există date precum că excretă în laptele matern, iar Galderma producător de adapalenă îl promovează ca fiind sigur în alăptare. Din nou, ca măsură de siguranță, nu trebuie aplicat în zona pieptului/sânilor și să nu pună bebe gurița pe pielea tratată cu adapalenă.

http://www.e-lactancia.org/breastfeeding/adapalene/product/

La sfârșitul paginii în dreapta jos, aveți și referințele medicale ce susțin siguranța substanței.

Retinol

Atenție vorbim doar despre varianta ce se aplică pe piele sub formă de cremă și nu o substanță ingerată. Orice formă de retinoizi ce se ia oral este interzisă în alăptare și mai ales sarcină.

Nu există date că retinolul aplicat cutanat se excretă în laptele matern. Din nou, ca măsură de siguranță, nu trebuie aplicat în zona pieptului/sânilor și să nu pună bebe gurița pe pielea tratată cu retinol.

http://www.e-lactancia.org/breastfeeding/retinol/synonym/

La sfârșitul paginii în dreapta jos, aveți și referințele medicale ce susțin siguranța substanței.

Tretinoin

Atenție vorbim doar despre varianta ce se aplică pe piele sub formă de cremă și nu o substanță ingerată. Orice formă de retinoizi ce se ia oral este interzisă în alăptare și mai ales sarcină.

Nu există date că tretinoinul aplicat cutanat se excretă în laptele matern. Din nou, ca măsură de siguranță, nu trebuie aplicat în zona pieptului/sânilor și să nu pună bebe gurița pe pielea tratată cu retinol.

Se pare că datorită caracteristicilor sale este foarte puțin probabilă excreția acestuia în laptele matern și mai ales în cantități însemnate.

http://www.e-lactancia.org/breastfeeding/tretinoin-topical-use/product/

La sfârșitul paginii în dreapta jos, aveți și referințele medicale ce susțin siguranța substanței.

ATENȚIE LA ISOTRETINOIN! Isotretinoinul nu se folosește în alăptare, atât ingerat cât și cutanat! Specific treaba asta, pentru că am văzut pe grupurile de vânzări cosmetice creme cu isotretinoin ca variantă la tretinoin. Nu sunt aceeași chestie, iar isotretinoinul este targetat pentru acnee, nu îl folosiți pentru riduri.

Hidroquinonă

Hidroquinona este un ingredient controversat și nu este recomandată folosirea sa în alăptare, deoarece raportul risc-beneficiu nu este bun. Este preferată întreruperea folosirii în alăptare, deoarece prezintă risc mediu.

http://www.e-lactancia.org/breastfeeding/hydroquinone/product/

Despre arbutin nu există date pe site. Arbutinul este un derivat de hidroquinonă, dar obținut din plante. Părerile sunt împărțite, dar e mai sigur să fie evitat.

Eu personal l-am folosit în crema cu arbutin de la Hada Labo fără probleme, dar copilul era deja trecut de un an și diversificat, laptele matern consumat fiind în cantitate mai redusă.

Restul substanțelor sigure și știute ca fiind sigure: acidul azelaic, vitaminca C, AHA.

Reiterez că toate informațiile prezentate mai sus sunt valabile pentru alăptare. Nu m-am documentat pe partea de sarcină, nu știu dacă pot fi sigure. Sarcina este o condiție foarte delicată și prea puțini doctori se riscă să își asume recomandări și mai ales să se facă teste clinice.

De ce continuă să fie prezentate ca fiind interzise de către influenceri/skincare professionals? Pentru că după cum am pus și eu un disclaimer la început, nimeni nu vrea să își asume eventualele consecințe. Unele lucruri au nevoie de bun simț în asimilare și în utilizare, dar cum acest bun simț devine tot mai rar, este preferat evitarea subiectului.

Voi menționa și eu disclaimerul din nou în încheiere. Aceasta este experiența mea, informațiile sunt dintr-un studiu individual și nu sunt emise de un cadru medical sau specialist. Marea majoritate a substanțelor se eliberează pe bază de rețetă medicală, iar procurarea lor din proprie inițiativă se face pe răspundere proprie.